21 ~ Enigme și alte lucruri dezgustătoare

Se pare că Xan continuă să se comporte în stilul care îi este caracteristic. Adică să mă inducă în eroare. De când trebuia să mă sune, au trecut 3 zile şi nu l-am mai văzut deloc. Nu este ceva ieşit din comun totuşi. Apare şi dispare când vrea. O perioadă, am avut speranță. A părut și el om. Am putut să îi accept disparițiile, atitudinea superioară și chiar și inconsistența în atitudinea lui față de mine. Cumva, am reușit. Dar asta, e prea mult. Să îmi spui că îmi faci o surpriză și surpriza să fie că o chemi pe fosta ta prietenă la tine e prea malefic chiar și pentru liderul elitei din Camin. Ce s-a întâmplat cu ”îmbrățișază-mă când suferi”?! Acum pe cine să îmbrățișez?! Dezgustător. Da' mi-i știu alege, nu glumă.

Tot ce îmi doresc este să apară primăvara. Zăpada murdară nu este deloc un peisaj plăcut.

Vineri, ora 14:04, curtea din faţă a şcolii. Lisa îmi face semn cu mâna să mă apropiu. Stă într-un cerc de oameni. Romina, Alex, Mihai. Oameni de pe Round Street, evident.

-Diseară mergem în Shine. spune Lisa zâmbind

-Mergem în fiecare vineri seara. Ce-i nou? întreb amuzată

-Totul vechi. intervine Mihai în timp ce îşi aprinde o ţigară

Regulamentul interzice fumatul pe propietatea şcolii. Totuşi, cei de pe Round Street par să fie mereu excepţii. Andi şi Mel, fata cu şuviţe blonde, apar în curte împreună. Pentru prima dată de când sunt eu prin Camin, Mel se apropie de grupul celor de pe Round Street. Adică în general vorbeşte cu noi. Toţi vorbesc cu noi. Dar atunci când ne strângem ca grup, lumea păstrează distanţa. Acum ea şi Andi stau cu noi în cerc, dar Mel nu spune nimic. Ceilalţi îşi continuă detaşaţi discuţia.    

-Deci diseară în Shine. Auzi, Andi? Admiratoarele tale vor fi încântate să te vadă acolo. spun râzând

Toţi ceilalţi încep să râdă la rândul lor. Până şi Mel schiţează un zâmbet.

-Atunci acolo o să fiu. Nu vreau să le dezamăgesc. răspunde Andi

-Tu vi, Mel? întreb uitându-mă la fata blondă şi tăcută

Pare speriată sau şocată. Ochii ei se fac tot mai mari. Atunci încep să observ că s-a lăsat o linişte ciudată în cerc. Romina e şi ea mirată, Lisa ridică din sprâncene, Mihai fumează parcă pierdut în altă lume, Alex zâmbeşte amuzat, iar Andi îşi caută ceva prin buzunarul gecii. Am întrebat-o dacă vine într-un local. Nu am cerut-o în căsătorie!

-Da. răspunde ea într-un final

Lisa a reluat conversaţia de parcă nu aş fi întrebat nimic şi Mel nici nu ar exista. E ciudat că Lisa cea mereu drăguţă cu toată lumea, se comportă aşa. În Camin sunt tot felul de legi nescrise despre care nu vorbeşte nimeni, dar pe care toţi le cunosc.

Ora 16:23, casa roşie de la numărul 11. Otilia nu are nici o enigmă. Este doar un personaj enervant. M-am săturat de enigme şi ciudăţenii. Mai am doar 32 de pagini de citit. Pot să o fac. Le voi citi înainte să merg în Shine. Mă ridic de pe covor şi deschid fereastra. Am nevoie de puţin aer rece. Mai sunt doar câteva luni şi mă întorc definitiv acasă. Încă nu ştiu ce vreau să fac cu viaţa mea. Dar orice aş face, voi face acasă. Maşina cameleon trece ridicând praful de pe Round Street. Asta mă face să îmi pierd gândurile. Deci Xan este acasă. Adică mergea spre casa lui. Avea cel puţin 100 km/h. De obicei vine în Shine vinerea. Poate va veni şi în seara asta. Dezgustător.

Închid fereastra şi mă întorc la Otilia. Enervantă fată. Şi ciudată. Dar nu mai ciudată decât Xan. Nu ştiu cum reuşeşte Felix să o suporte. Măcar nu e dezgustătoare.

Ora 21:21. Părul meu este întins, machiajul este complet, iar rochia este neagră şi mulată, ca în multe alte dăți. Andi mă aşteaptă cu motorul pornit în faţa casei. Lisa probabil a mers cu Claudiu. Ei spun că sunt doar prieteni. Doar ei se cred. Pentru toţi ceilalţi este evident că au o relaţie şi că e una foarte serioasă. Singurii care nu ştiu de relaţia lor sunt ei.

-Restul cred că sunt deja acolo. spune Andi în timp ce schimbă viteza

-Toţi?

-Da, și el.

Știe că voiam să aflu dacă Xan va fi acolo. 

-Care el? întreb cu o aparentă inocență

-Nu mă bag. E treaba voastră. Da' dacă vrei să accepți de la un prieten un sfat, ai grij' în ce te bagi. Asta-i șansa ta să te retragi.

-Credeam că vă place Xan. Tuturor.

-Nu-i tot aia să fi prieten cu el sau să fii cu el.

Aveam să aflu ce voia Andi să spună. Nu in seara aia, dar mai târziu. Și aveam să înțeleg multe lucruri pe care probabil Andi ar mai fi vrut să le spună. Pe care le-a înghesuit ascunse în spatele a trei propoziții: ”Ai grijă în ce te bagi. Asta e șansa ta să te retragi. Nu e tot aia să fi prieten cu el sau să fii cu el”.

Ora 21:30. Masa zgomotoasă este înconjurată de oameni. Toţi de pe Round Street şi încă vreo 3 persoane pe care le ştiu de la petrecerea Rominei. Mă aşez între Maia şi Andi. Xan stă pe canapeaua opusă şi nu mă priveşte. De parcă nici n-aș fi prezentă. De parcă nu m-a cunoscut în viața lui. Dezgustător. Romina are un picior pus peste ale lui şi îi tot spune chestii la ureche. Nu se aude nimic din ce spune datorită muzicii, dar el zâmbeşte din când în când. Aș vrea așa de tare să îi spun Rominei să înceteze. Să-i spun că omul ăla căruia îi șoptește cine știe ce la ureche e al meu. Dar nu i-am spus nici măcar lui vreodată că aș vrea să fie al meu. N-am stabilit niciodată ce avem sau dacă avem ceva.

Andi se ridică brusc şi îşi lasă ţigara aprinsă în scrumieră. Înaintează câţiva metri spre o altă masă şi vorbeşte cu o fată. Nu îmi pot da seama cine este deorece stă cu spatele.

Ora 22:56. Xan în continuare nu mă priveşte. Are în mână un pahar cu un lichid transparent. Romina îi muşcă lobul urechii, după care îi spune iar ceva la ureche. El pare puțin absent. Cred că mă holbez la ei. Ceilalţi de la masă sunt prinşi în discuţii sau sunt beţi şi râd enervant de mult. Lisa şi Claudiu au dispărut acum jumătate de oră. Spuneau că merg să danseze, dar categoric nu mai sunt în local. Sau cel puţin nu într-o zonă publică a localului. Andi revine la masă după ce a hoinărit pe cine ştie unde şi ţigara i s-a stins de mult. Totuşi, nu e singur. Îşi ţine mâna în jurul lui Mel şi realizez că ea era cea de la masă pe care nu o recunoşteam. Se aşează amândoi în dreapta mea şi râd dintr-un motiv necunoscut mie. Încă una dintre victimele lui Andi.

Ora 00:12. Romina acum e cocoţată cu tot corpul în braţele lui Xan. Tot câte un pic s-a urcat. Acum un picior, peste 15 minute celălalt, apoi o mână etc. El îi ţine o mână în jurul taliei. La un moment dat se ridică amândoi şi pleacă de la masă. Dar unde? Romina îşi ia paltonul cu ea. Ies afară. Dar de ce? 

Cum s-a ajuns la situația asta? Eram bine. Era bine. Ce s-a întâmplat?!

Ora 1:31. La masă sunt Andi, Mel, Lisa şi Claudiu care s-au întors între timp, Alex care e foarte beat şi o fată şatenă care doarme cu capul pe masă. Romina şi Xan s-au dus şi duşi au fost. Nici nu ştiu de ce am avut aşteptări de la el.

Lisa mă privește la un moment dat cu îngrijorare și mă întreabă cum mă simt. Nu știu ce să-i răspund. Tot ce am în cap e ”dezgustător”.

Un tip blond cu reflexii argintii în păr apare lângă masă şi îi salută pe ceilalţi care evident, îl cunosc. Şi eu îl cunosc. Este tipul din locul ăla ciudat în care se face trafic cu orice. Tipul cu ochi albaştri. Cristian. Virus, cum îşi spunea el. Chelnerul îi aduce o bere. Îşi ia berea şi se aşază lângă mine.

-Pari supărată. spune destul de serios

Nici nu m-a salutat.

-Puţin plictisită. răspund sec

-Atunci bine că am apărut pe aici. continuă zâmbind

Are un zâmbet frumos și aparent inocent.

22 ~ Doar drame